Cabinet Individual de Psihologie Todea Iuliana

Pentru femeile
care țin lumea în echilibru
prin bunătate, răbdare și forță.

În fiecare an, 8 martie vine cu flori, cu urări și cu gesturi frumoase. În spatele lor rămâne însă ceva mai important decât ritualul: ocazia de a ne opri o clipă și de a privi cu adevărat femeile din viața noastră.

De multe ori, ele sunt cele care țin lucrurile împreună fără să facă zgomot. În familie, în prietenii, în momentele grele sau în cele liniștite ale vieții. Uneori cu blândețe, alteori cu o forță care surprinde. În spatele multor echilibre există o femeie care a avut răbdare, luciditate și inimă.

Există o frumusețe care nu ține de aparențe. Se vede în felul în care cineva rămâne demn atunci când ar fi mai ușor să devină amar. În felul în care oferă bunătate fără să o transforme în monedă de schimb. În felul în care știe să rămână fidelă propriei valori, chiar și atunci când lumea din jur devine zgomotoasă.

Poate că acesta este lucrul cel mai important pe care îl putem spune astăzi: mulțumim. Pentru răbdare, pentru grijă, pentru inteligența emoțională care ține relațiile vii și pentru acea formă de putere liniștită care face lumea un loc mai locuibil.

Unele dintre cele mai mari puteri ale lumii au chipul blândeții.

La mulți ani tuturor femeilor.

Cele mai frumoase poeme de Nichita Stănescu
Vezi cartea: www.bestseller.ro/nichita.html

Când un copil vorbește urât cu părinții săi, nu este „exprimare liberă”. Este un semn că ceva s-a rupt.😞

Este greu de privit, dureros de auzit și, mai ales, este profund greșit.

Un copil care își jignește părinții, care ridică tonul, care răspunde cu dispreț sau ironie, nu este „curajos”, „autentic” sau „emancipat”.
Este un copil care a fost lăsat prea devreme fără repere clare.

⚠️Respectul nu este opțional. Nu este un concept învechit. Nu este o formă de autoritarism mascat.

Respectul este fundația oricărei relații sănătoase, iar prima relație în care se învață este cea cu părinții.

Atunci când un copil vorbește urât cu propriii părinți, nu asistăm la o problemă de temperament, ci la o problemă de educație emoțională. Copilul nu știe unde se termină libertatea și unde începe limita. Și dacă nu o învață acasă, o va învăța mai târziu, dur, de la viață.

Un părinte nu este prietenul copilului. Un părinte nu este un „egal” într-o negociere continuă. Un părinte este adultul responsabil să formeze caracter, nu să caute validare.

A permite limbajul jignitor, obrăznicia sau lipsa de respect sub pretextul „își exprimă emoțiile” este una dintre cele mai periculoase confuzii ale vremurilor noastre. Emoțiile se exprimă, dar comportamentele se corectează. Întotdeauna❗️

Un copil care învață că poate vorbi oricum cu părinții lui va vorbi la fel cu profesorii, cu autoritățile, cu partenerii de viață și, într-o zi, chiar cu propriii copii.

Și nu, nu este vorba despre frică. Este vorba despre limite clare, explicate calm, dar aplicate ferm. Când disciplina e confundată cu abuzul, rolurile se inversează: părinții tac, iar copiii conduc prin lipsă de respect. ❗️

Iubirea adevărată nu înseamnă să accepți orice. Iubirea adevărată înseamnă să corectezi, chiar dacă e incomod. Să spui „nu” când e mai ușor să taci. Să formezi un adult echilibrat, nu un copil care face ce vrea. Respectul față de părinți nu îi micșorează pe copii. Îi crește.

Pentru că un copil care știe să vorbească frumos acasă va ști să trăiască frumos în lume.

✍🏻©️O mamă
Mai multe despre educație am scris în carte:
📔

Oricine poartă în suflet O Mamă „Oricine poartă în suflet O Mamă” este o carte a familiei, scrisă cu emoție și dăruire pentru toți cei care trăiesc și împărtășesc iubirea unei mame.

Totul este trecut. Ziua de azi, mâine va fi trecut. Ziua de poimâine, răspoimâine va fi trecut. Trăiți minutul acesta, ziua de azi!

"Într-o lume în care poţi alege să fii
orice, alege să fii bun...Una dintre cele
mai mari bucurii ale VIEŢII, este să te
știi un om bun!"
loan Slavici
Așa că iubiți nelimitat, îmbrățișați oamenii și zâmbiți!
Zi frumoasă!

Care este asemănarea dintre o haină și căsătorie (în zilele noastre):pe amândouă preferăm să le aruncăm în loc să le reparăm!