Sigur, truda si dedicarea unora – si aici fac vorbire despre prof. Am reusit sa-l cunosc si sa-l pretuiesc destul de tarziu. N-a fost nici usor nici simplu. prof.
FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR „NUNTA ZAMFIREI”
Daca avem ceva – ca zestre nationala, inconfundabila – ei, bine folclorul romanesc, in substanta sa grava, dar si ludichedonista, reprezinta acest tezaur , o comoara unica, pe care unii, din prea multa „dragoste”, o confunda cu un produs comercial, vandut în ipostaze false, cu un anume lipici spectacular, amagitor si nereprezentat
iv. Dorel Cosma – poate sa reprezinte antidotul pentru otrava incompetentei, cu efect în timp, dar letala, pentru segmentul epic al existentei folclorului. Festivalul „Nunta Zamfirei”, cu ratiunea sa internationala, act de cultura nu numai european (inainte ca Europa sa isi adune „puii” comunitari) este un garant al pastrarii, sub sigiliul autenticului, a acestei comori, folclorul Transilvaniei, cu bijuteriile Bistritei- Nasaudului, oameni si biografii ale unei arte – cu respirare colectiva – ce legitimeaza „vesnicia nascuta la tara”. Monografia cu acelasi nume, eponima, oficializeaza un avertisment – cu argumente – cel al necesitatii de a lasa cadrul firesc, special de exprimare a autenticului necontaminat de interese si moduri empirice de tratare si evaluare. Aprecierile de exceptie la adresa Festivalului, a organizatorilor sai, dar si a substantei vii a expresiei folclorice vin sa contraargumenteze toate obstructiile – si nu putine – fie din lehamitea birotica, ori pur si simplu din neintelegerea importantei unui asemenea act de cultura conservator si transmitator de valoare nationala. Ca la orice nunta, nu toti participantii, rude sau invitati vor fi multumiti, iar motivele, uneori, sunt cele mai nastrusnice, ascunzand în forma sublimata invidii si incompetente – cat de omenesti ! – pentru ca aceasta nunta se intampla altora si ei nu au parte de urari, de daruri si de „ mireasa” pe masura. Cine cunoaste, cat de cat, biografia acestui Festival de restituiri folclorice, în hainele care s-a nascut, mostenite si ingrijite, va intelege de ce „Nunta Zamfirei” trebuie lasata sa se desfasoare in arealul ei original, necontaminat si sa aiba parte de întelegere, de sprijin pe un fundament de mandrie si orgoliu de alta factura si calitate: da, la noi, la Bistrita, se intampla Festivalul International de Folclor „ Nunta Zamfirei” si nu în alta parte! Atunci cand strangi laolalta – pe un segment scurt de timp zeci de mii de oameni, cand lumea isi trimite mesageri, cu zestrea lor de traditii, nu din 2 – 3 tari oarecare, ei bine, ii acorzi respectul cuvenit si intinzi o mana de ajutor dezinteresata. Cornel Udrea
Ziarist, scriitor
O PASIUNE , O CERTITUDINE
( Argumente pentru o realitate )
Au trecut ani multi de cand în sfera preocuparilor mele folclorul ocupa un loc important. Eram proaspat absolvent de facultate, repartizat la Scoala generala din Sieut. Fiind nascut la Bistrita, bunicii din Bistrita si Targu Mures, repartitia la Sieut a fost primul meu contact direct cu publicul rural. Pe atunci, parerea mea despre folclor era cam aceeasi cu a tinerilor adolescenti de astazi. Nu-mi placea muzica populara, nu-mi placea dansul popular ci doar ce venea din occident. La Sieut am inceput incet sa vad lucrurile altfel. Am întalnit aici oameni minunati, ca regretatii Sanziana si George Olar, Hanzi Baci, învatatorul Vasile Gotea si Ignat Pantea si multi, multi altii. De la ei am învatat sa pretuiesc arta populara si jocul de pe Valea Sieului cu dansatorii sai extraordinari si de neintrecut. Am vazut cu cata migala si pasiune femeile satului isi concepeau si realizau costumele populare. Zestrea pentru tinerele fete era o preocupare permanenta a mamelor si bunicilor care in pragul maritisului erau in stare sa organizeze o adevarata expozitie completa de arta populara. Am participat alaturi de elevi mei de atunci si de parintii lor, la numeroase momente importante din viata satului care apoi de-a lungul timpului s-au cristalizat în conceptii solide despre valoarea si importanta folclorului romanesc. Dupa perioada de stagiu pasii m-au condus spre alte locuri unde aceste inceputuri de descifrare si apreciere a folclorului romanesc m-au ajutat la realizarea si obtinerea unor importante succese ale domeniului cultural. Cred ca nu intamplator am reusit in 1985 impreuna cu regretatul maestru coregraf Tiberiu Danciu sa consolidam un ansamblu si apoi sa cucerim Marele Premiu de la Dijon ( Franta) – „ Colierul de aur”. De atunci si pana acum nici o alta formatie romaneasca n-a mai reusit aceasta performanta. Nu pot sa nu amintesc de Ansamblul folcloric „Balada” Bistrita cu un palmares si un binemeritat prestigiu castigat cu mare efort de-a lungul celor 20 de ani de cand impreuna cu coregraful Ioan Simionca l-am creat si botezat. Numeroasele intalniri internationale la care am participat mi-au sadit samanta unui Festival International de Folclor la Bistrita. Pana in 1989 acest lucru parea un vis frumos imposibil de realizat în Romania. Au mai existat unele mici incercari dar fara sorti de izbanda. Singura intalnire internationala era, în aceea perioada, asa numitul Festival Balcanic de pe litoral. Atunci participau cinci, sase formatii din Romania la care se mai adauga Bulgaria sau Iugoslavia si toata tara vorbea de marea manifestare internationala. Pentru acele vremuri era si asta o realizare. Anul 1989 cu avantul sau revolutionar, a deschis si portile unor adevarate manifestari folclorice internationale. Samanta a inceput sa incolteasca. In cateva orase din tara s-au organizat chiar în 1990 cate un mic Festival international. Este adevarat ca singura tara straina se numea Republica Moldova dar oricum era o alta tara si pe deasupra nu necesita translatori. La Bistrita am inceput insa altfel. Imi doream un festival international adevarat asa cm vazusem în Franta sau Turcia. Cum sa organizezi insa o manifestare de asemenea amploare cand folclorul acelei perioade era marginalizat. Factorii culturali de atunci si-au canalizat fortele spre alte domenii, folclorul devenind o adevarata Cenusareasa. N-am dezarmat insa. Aveam cel putin libertatea de a face, de a organiza. Asadar un alt inceput. Priviti cand cu admiratie, cand cu invidie, cand cu ironie, am trecut totusi cursa de obstacole si în vara lui 1991 numele Bistritei s-a înscris pentru prima data în randul marilor capitale ale folclorului mondial. Din cei multi care l-a inceput isi anuntau sprijinul si dorinta de colaborare au mai ramas doar cativa, motiv pentru care imi permit sa-i amintesc spre a inlatura povestile calomnioase si pretentiile de fondatori. Multi m-au intrebat atunci la inceputuri de ce am botezat acest festival „Nunta Zamfirei”. Raspunsul este simplu. Imi doream un nume reprezentativ pentru Bistrita – Nasaud, un nume care sa înmanuncheze atat veselia, bucuria dar si jocul si muzica romanului si la care sa participe oaspeti din intreaga lume. Ce alt moment mai placut din viata omului poate sa intruneasca aceste elemente ? Desigur - doar nunta. Si asa am inceput sa o petim pe Zamfira la nivel international. Festivalul nu are nici o legatura cu Hordoul marelui Cosbuc nascut in judetul nostru si nici cu alte manifestari dedicate poetului. Am preluat doar titlul marelui poem cosbucian si tematica nuntii. De aceea pretentiile unora sau altora sunt doar niste fantezii, Festivalul international de folclor „Nunta Zamfirei” avand ca fondatori, initiatori si realizatori doar pe cei amintiti în aceasta carte si despre care vom mai vorbi si în paginile urmatoare. Asadar ziua cea mare sosise. Era o zi de vara fierbinte în luna august 1991. Toate pregatirile erau gata. Asteptam oaspetii. Nu au lipsit nici rautatile. Prin oras circula un zvon ca nu va sosi nici un ansamblu din strainatate. Se putea gandi ?i asa avand in vedere ca la acea vreme nici un astfel de festival nu reusise. Era ora amiezii si toti organizatorii asteptau tacuti la comandamentul stabilit in internatul liceului „Liviu Rebreanu”. Trecuse de ora 14,00 si nu aveam nici un semn de la posibilii nostri oaspetii si nu existau mobile, e-mailuri etc.) Apoi un strigat de bucurie: Vine un autocar ! Iesim rapid in curtea liceului si într-adevar bulgarii isi faceau intrarea. I-am intampinat cu mare bucurie, ne-am îmbratisat si in timp ce-i multumeam marelui meu prieten Ivan Dimitrov, apare al doilea autocar cu ansamblul „Palace” din Grecia condus de marea doamna Meny Papanicolau. Bucuria noastra era de nedescris. Aveam deja doua ansambluri straine, Festivalul International „Nunta Zamfirei” putea incepe. La intervale scurte au sosit oaspetii nostri din Turcia si Franta ceea ce a dat acestei prime editii calificativul de primul festival international de folclor din Romania. Prin numarul si calitatea formatiilor folclorice prezente, Bistrita a devenit un adevarat deschizator de drum pentru anii care au urmat. dr. Dorel Cosma
Want your business to be the top-listed Furniture Store in Bistrita?
